Saturday, May 1, 2010

linii

Data trecuta vorbeam despre punct si am ales sa incep  cu el datorita simplitatii lui. Voi continua aceasta mica serie de expuneri cu surioara mai mare a punctului -linia.
Inca de mici intram in contact cu notiunea de linie insa foarte putini ajungem sa observam cu atentie modul in care folosim aceasta notiune. De multe ori folosim cuvantul "cerc" pentru "rotund" desi exista diferente semnificative intre cele doua. Invatam sa scriem cu ajutorul liniilor desi modul in care sunt aranjate semnifica mai mult sau mai putin (in functie de limba) anumite sunete. Mai tarziu cand limbajul scris si vorbit se formeaza ajungem sa asociem automat anumite forme cu sunete intr-un mod involuntar.
Cand intram in contact cu geometria linia (sau dreapta) este explicata in sfarsit din punct de vedere stiintific. Cu alte cuvinte o linie este suma punctelor cuprinse intre punctul A si B. Care este aceasta suma este imposibil de stiut vreodata dar putem afla care este distanta dintre cele doua puncte si cu ocazia asta sa vedem pe ce distanta se intind aceste puncte. In cazul in care linia despre care vorbim este una fictiva (nu imaginara) o putem extinde la infinit .
De cele mai multe ori liniile sunt imaginare si ar trebui sa ramana asa pentru ca ele nu sunt decat repere abstracte. Ca exemplu putem lua linia care separa obrazul de nas intr-o reprezentare in profil a fetei unui om , sau linia care separa doua fatete ale unui tetraedru, linia de demarcatie intre doua teritorii, linia orizontului etc.
In toate exemplele de mai sus daca vrem sa gasim acea linie in mod empiric ne va fi imposibil, vom gasi suprafete, muchii mai mult sau mai putin precise, sau nu vom gasi decat un punct de reper imposibil de extras din aceasta lume prin procedee conventionale.
Linia seamana foarte mult cu punctul din acest punct de vedere, este un reper pe care il folosim pentru a separa sau uni lucruri, o unitate de fond pe care o acceptam ca ancora pentru a ne orienta in spatiu, in timp sau  pentru a comunica. O linie de cele mai multe ori se desfasoara cum spuneam intre doua puncte dar se intersecteaza cu mai multe suprafete sau volume. Ca exemplu putem lua un soldat grec care se antreneaza la aruncatul sulitei , in momentul cand arunca sulita ea ajunge la tinta si se infige in ea - aici este exeplul cand dreapta se intersecteaza cu un singur plan. Daca sa zicem soldatul nostru ar vrea sa vada si ce putere de patrundere are sulita ar pune mai multe tinte asezate una in spatele celeilalte si ar arunca din nou - aici linia noastra se intersecteaza cu mai multe planuri. Bineinteles poate fi vorba si de linii care se intersecteaza intre ele si  despre linii care se intersecteaza cu puncte.
 In functie de contextul  in care este folosita notiunea linia poate indica si directia de deplasare a unui element cum ar fi punctul. Caracterul static al punctului daca nu este anulat de linie este cel putin lamurit. Ca sa fiu mai clar un punct negru pe o foaie (daca nu are nici o alta particularitate sau intr-un context particular) nu exprima nici miscare nici pasivitate pe cand o linie spune mult mai multe despre asta.
Liniile orizontale si verticale sunt folosite in momentul cand vrem sa redam ceva cu caracter predominant static pe cand diagonalele sunt de cele mai multe ori folosite in situatii in care dorim sa exprimam actiunea.
Liniile simetrice sunt folosite in decoratiuni, in contexte in care dorim sa redam ceva mai rigid sau  maiestuos, eventual ceva care sa nu necesite mult efort in interpretare.
In mod particular liniile orizontale de cele mai multe ori sunt alese pentru legatura cu pamantul fiind accentuate in situatii mai putin optimiste, sinistre sau care exprima dorinta de liniste si odihna.
Liniile verticale dimpotriva sunt conexiunea artistului cu cerul si sunt folosite cu precadere in contexte inaltatoare, optimiste, nobile.
Diagonalele de cele mai multe ori sunt asociate cu aventura, lupta, fuga sau furtuna.
In functie de forma liniei si efectele care o insotesc bineinteles ca se adauga foarte multe impresii la incarcatura sa emotionala care poate ajunge sa cante la corzile sensibile ale privitorului. Putem lua exemplul minunat al Giocondei pentru dominanta verticala a liniei sau schita bataliei de la Anghiari pentru prevalenta liniilor inclinate sau putem observa elementul central din capodaopera lui El Greco care reprezinta inmormantarea contelui Organz  pentru a simti  impresia pe care o lasa  asezarea orizonatala a cavalerului.

Sper ca am reusit sa trasez cateva linii cu acest articol si astept comentarii pe aceasta tema.

Marian

No comments:

Post a Comment