Volume

Conceptul de volum se refera in principal la consistenta unui corp , la spatiul pe care acesta il ocupa , la marimea lui si tot cand vorbim de volum automat ne ducem cu gandul si la forma si la substanta acelui corp.
 In artele vizuale am putea sa credem ca notiunea de volum se aplica numai in reprezentarile tridimensionale cum ar fi sculptura sau modelajul  insa cunoasterea volumelor cu toate proprietatile lor se aplica si in reprezentarile pe planuri bidimensionale.
 Personal din momentul in care am experimentat atat sculptura (la un anumit nivel) cat si desenul, perspectivele mele s-au schimbat mult in bine .
Cunoasterea practica a unui corp determina o mai buna reprezentare a lui in diferite planuri si bineinteles ca duce la o mai buna cunoastere cu cat exercitiul devine mai elaborat.

Spuneam ceva mai sus despre consistenta corpului, cu alte cuvinte cata substanta are, ce densitate, cat de moale sau tare este sau ce greutate are. La randul ei consistenta determina forma acestui corp si aparenta lui. Luati toti acesti factori si ganditi-va la diferite corpuri cu care luati contact, corpuri  care pot sa aiba aceeasi forma dar proprietati diferite, etc.

Un lucru peste care de foarte multe ori se trece cu vederea este relatia substanta-forma, cele doua aflandu-se intr-o stransa legatura, practic in lumea celor cinci simturi  nici o substanta nu exista in afara formei si nici o forma in afara substantei .

Ma intorc la reprezentarea volumelor dintr-un punct de vedere putin mai  "domestic"la unul ceva mai concret si spun ca pentru o reprezentare coerenta este nevoie de mult exercitiu si de investigatii de tip "invaziv". Studiile anatomice, studiile dupa diferite obiecte sau fenomene presupun de multe ori un efort sustinut din partea creatorului, efort care insa se va intoarce cu beneficiile unei munci bine facute.

Daca in cazul suprafetelor vorbeam despre o reprezentare superficiala aici este vorba despre una profunda si riguroasa care ar trebui sa ajunga chiar la esenta lucrurilor, undeva dincolo de substanta sau de forma.
Asadar patrundeti cu observatia voastra forma, substanta si nu in ultimul rand ideile esentiale de la care iau nastere lucrurile.

Gustave Dore

Am ales sa scriu despre Dore datorita faptului ca foarte mult din vibratia minunata a operelor sale m-a inspirat in desenele si pana la urma in drumul meu artisitc de pana acuma. Contrastele, fondul, culoarea, liniile operelor sale m-au indrumat catre disciplina de care avea nevoie talentul meu. 
Gustave Dore s-a nascut in Alsacia in data de 6 ianuarie 1832. De a lungul vietii a ilustrat peste 200 de carti in care  sunt cuprinse peste 400 de gravuri.
In 1854-1855 ilustreaza opere de ale lui Rabelais si Balzac
Talentul artistului s-a manifestat inca de la varsta de 5 ani, la 12 ani isi daltuia in piatra creatiile iar la varsta de 15  ii era publicata prima ilustratie de carte pentru copii.

In Franta (1861)  succesul ii este adus de imaginatia cu care pune in scena calatoria infernala a lui Dante si a maestrului sau Virgiliu in cele noua cercuri ale iadului. In pofida pretului ridicat al cartii cererea este atat de mare incat depaseste 200 de editii.

 La numai doi ani Don Quijote, fantasticul personaj al lui Cervantes, prinde contur sub penita lui Dore urmand ca sub aceasta forma sa inspire mai tarziu alti artisti, din punct de vedere al aspectului fizic. Don Quijote asa cum il stim astazi probabil ca ar fi fost cu totul altfel fara imaginatia lui Dore.

In 1865 a urmat marele succes al Bibliei urmata de expozitia din Londra (1867) care a dus mai tarziu la fondarea Galeriilor Dore pe strada New Bond. Aceasta expozitie i-a adus marele succes in Regatul Unit fiind urmat apoi de alte comezi.

In 1869, Blanchard Jerrold ,fiul lui  Douglas William Jerrold,inspirat de The Microcosmos Of  London a lui Rudolph Ackermann , William Pyne si Thomas Rowaldson, i-a propus lui Dore sa lucreze impreuna la un portret detaliat al Londrei. Pentru acest proiect Dore a semnat un contract pe cinci ani care implica si sederea lui in Londra cel putin trei luni pe an. Pentru aceasta colaborare a fost platit cu 10000 de lire sterline pe an.

Desi a primit multe critici referitoare in special la faptul ca gravurile ar suprinde mai degraba saracia si mizeria sau la faptul ca inventeaza mai mult decat copiaza, succesul a fost atat financiar cat si artistic in 1972 cand cartea  London: A Pilgrimage a iesit de sub tipar. Acest succes a venit impreuna cu alte comenzi din partea mai multor editori britanici.

Viata lui Gargantua si Pantagruel (Rabelais), Paradisul Pierdut (Milton), Corbul (Poe), Istoria cruciadelor (Michaud), sunt doar cateva dintre operele pentru care Dore a mai facut ilustratii.

Dore pe langa ilustratiile pentru carti a mai si pictat (in timpul vietii a fost cunoscut mai mult pentru asta) si a si sculptat.

Pentru mai multe imagini ale operelor lasate de Gustave Dore puteti merge aici .