lumini si umbre

Luminozitatea este aceea care permite receptorilor nostri sa perceapa cu acuratete sau nu diferite obiecte din mediu. Cu cat lumina este mai apropiata de spectrul in care lucreaza ochiul uman cu atat obiectele din jur vor prinde un contur si un detaliu mai clar.
Cand vorbim de lumini si umbre nu vorbim de antiteza celor doua ci de modul in care colaboreaza armonios pentru a ne permite perceptia si definirea obiectelor din jur. Fara lumini tot mediul ar fi scufundat in intuneric si fara intuneric totul s-ar scalda in lumina, in nici una dintre situatii receptorii vizuali nu ne-ar mai fi de folos in comunicarea cu mediul.
 Ca idee elementara definim obiectele din umbra ca fiind mai putin luminate decat cele din lumina. Din aceasta definitie putin redundanta putem trage o prima concluzie- lumina si umbra sunt relative.
Ca exemplu: daca am un cub expus luminei difuze a unei lampi pe timp de noapte voi percepe laturile luminate la o anumita intensitate, pe timpul zilei este posibil insa ca acele laturi sa fie luminate mai puternic decat pe timp de noapte,  acest lucru ar putea sa ne puna in situatia sa folosim ca umbra exact intensitatea pe care o foloseam pe timp de noapte ca lumina.
In orice caz cel mai important lucru de care trebuie sa tinem cont este contrastul. Lumina si umbra exista pentru ca sunt in contrast una cu cealalta.
Culoarea in cazul asta este mai deschisa, mai aprinsa si mai usor perceptibila la lumina decat la intuneric. Culorile din umbra tind sa se stinga, sa se apropie de negru pana la imposibilitatea de a mai fi percepute.
Folosirea culorilor diferite pentru umbre si lumini poate da efecte deosebite (vederea in infrarosu ca exemplu), dar se aplica in realitate destul de rar. Ca exemplu trecerea de la un rosu la portocaliu este posibila dar doar in situatii speciale (anumite spectre luminoase, texturi sau proprietati ale obiectelor) culoarea va ajunge sa zicem la galben.
Asadar este recomandat sa folosim culori din aceeasi familie in momentul cand lucram la umbrele unui desen.
Cautati lumina si umbra in mod echilibrat in perspectivele voastre.
Marian

Texturi

Problema redarii texturilor in artele vizuale este nu numai una care tine de capacitatea artistului de a imita dar mai mult de aceea de a intelege obiectul pe care il abordeaza.
Textura este acel aspect al obiectului care tine de aparenta lui. A nu se confunda aici suprafata cu textura. Textura obiectului este aceea care se manifesta pe o anumita suprafata a obiectului (coaja unui fruct, o bara de fier, un obiect de sticla) dar se poate referi la substante de diferite tipuri si in diferite situatii.
Pentru o intelegere buna a texturii este necesar studiul intens al obiectelor de diferite tipuri.
Este necesar studiul luminii, al unghiurilor, al perspectivelor, acesta nu tin de obiect ci sunt mai degraba cele care actioneaza asupra obiectelor. Este necesar sa stim cum actioneaza diferite spectre asupra obiectelor si ce aparenta le dau si de ce, este necesar sa  abordam perspectivele "grele" sau care genereaza iluzii, si este necesar sa observam cum se schimba formele pe masura ce ne schimbam perspectivele. Cu cat studiem si experimentam mai mult cu atat devenim mai stapani pe realitatea pe care o creem pe foaie.
Referitor la obiecte, ele sunt victimele celor trei elemente despre care am vorbit in fuga ceva mai sus. Modul in care ele absorb sau reflecta lumina, finetea sau rugozitatea suprafetelor, omogenitatea fibrelor, umiditatea lor genereaza in interactiunea cu mediul semnatura pe care o lasa fiecare .
Putem cauta exemple de obiecte cu texturi diferite si este necesar sa ne folosim toate simturile pentru a incerca sa le intelegem. Un corp cu o suprafata mai putin finisata absoarbe lumina altfel decat unul cu planuri mai ample, unul din sticla altfel decat unul cromat, lemnul diferit fata de metal, unele corpuri au transparenta sau opacitate diferite, sau aceleasi obiecte in functie de intensitatea luminii pot sa-si schimbe textura.
Un incepator in ale texturii isi da seama cat de bine trebuie observate anumite elemente dar are nevoie de timp pentru a le identifica, un profan ar putea numi cu usurinta acest lucru "imitatie" insa o persoana care a inteles textura este capabil sa inteleaga o parte foarte importanta a obiectului- aceea care tine de substanta si bineinteles poate sa transpuna in operele lui obiecte mult mai aproape de veritabil.
Va doresc sa puteti pune in practica aceste elemente de mare finete si chiar mult mai mult.
Marian

pack mentality

De ce este important ca artistii sa lucreze impreuna si cum ar fi corect acest lucru?
O intrebare la care se poate raspunde in foarte multe feluri, probabil la fel de multe pe cati oameni ar raspunde.
Si ca sa va incurajez sa raspundeti voi face eu primul acest lucru. Dar mai intai vreau sa spun ca nu ma intereseaza despre ce domeniu artistic vorbiti , ma intereseaza mai degraba sa vorbiti. Eu, bineinteles voi vorbi despre domeniul meu.
In primul rand ma intereseaza atunci cand lucrez cu cineva sa nu lucrez pe acelasi proiect. Nu ma deranjeaza sa lucrez pe aceasi tema, dar finalitatea nu trebuie sa fie un rezultat comun. Lucrez mult mai bine cand ma ajut cu celalalt decat atunci cand suntem concurenti si nu cred ca asta se cheama copiat ci brainstorming.
Imi place sa dau mai departe ceea ce stiu dar nu mi place cand mi se dau lectii pe care le simt ca fiind impuse.
Nu imi place sa urmaresc proceduri ci imi place mai degraba sa le aflu sau sa le stabilesc eu in functie de situatie.
Sunt oportunist si imi place sa experimentez, din cauza asta de multe ori lucrurile pe care le fac  ies ciudat.
Sunt de parere ca noi, artistii ar trebui sa ne impartasim procedeele si experienta fara rezerve. Pentru cei carora le e frica sa nu fie copiati - pentru a copia iti trebuie maini si ochi, pentru a creea iti trebuie perspectiva. Daca cineva copiaza un desen inseamna ca nu poate mai mult dar si ca admira originalul, daca cineva face ceva mai bun inseamna ca primul creator s-a depasit pe sine prin cel pe care l-a inspirat si are si o noua provocare.
Stiu ca este important sa vorbesc despre esecuri, despre reusite dar si despre provocarile la care sunt supus ca artist.
Am incercat si incerc sa invat pe altii ceea ce stiu si pe masura ce fac asta imi dau seama in primul rand ca invat si eu foarte mult si in al doilea rand de cat de putine stiu.
Nu am facut parte niciodata dintr-un colectiv mare de artisti dar cu cei cu care am interactionat am incercat sa am o relatie de egalitate si de prietenie intr-un mod cat mai sincer si neconditionat cu putinta. Asta cred ca aduce foarte multe beneficii pe termen lung pentru ambii artisti,.
Incerc sa promovez prin ceea ce fac si prin intentiile mele o societate artistica open source in care atat componenta care tine de arta cat si cea de deprinderi in arta sa circule liber.
Asadar astept raspunsuri si comentarii si va doresc multa inspiratie si intelegere cat mai profunda a elementelor artistice ale domeniului in care activati.
Marian